[{"data":1,"prerenderedAt":-1},["ShallowReactive",2],{"grammar-topic-hubs-ro":3,"grammar-pages-ro":4,"grammar-page-ro-regionalisme-morfosintactice-in-context":897,"grammar-lesson-path-ro-regionalisme-morfosintactice-in-context-forme-literare-istorice-regionale-c2":912,"grammar-exercises-by-page-01a1366b-7ec1-73eb-be8c-1db1b26d49dd":956,"grammar-quick-check-01a1366b-7ec1-73eb-be8c-1db1b26d49dd":967,"grammar-lesson-body-01a1366b-7ec1-73eb-be8c-1db1b26d49dd-6wi1qvl3yp":990},[],[5,12,17,22,27,32,37,42,47,52,57,62,67,72,77,82,87,92,97,102,107,112,117,122,127,132,137,142,147,152,157,162,167,172,177,182,187,192,198,203,208,213,218,223,228,233,238,243,248,253,258,263,268,273,278,283,288,293,298,303,308,313,318,323,328,333,338,343,348,353,358,363,368,373,378,383,388,393,399,404,409,414,419,424,429,434,439,444,449,454,459,464,469,474,479,484,489,494,499,504,509,514,519,524,529,534,539,544,549,554,559,564,569,575,580,585,590,595,600,605,610,615,620,625,630,635,640,645,650,655,660,665,670,675,680,685,690,695,700,705,710,715,720,725,731,736,741,746,751,756,761,766,771,776,781,786,791,796,801,806,811,816,821,826,831,836,842,847,852,857,862,867,872,877,882,887,892],{"id":6,"title":7,"slug":8,"language":9,"level":10,"displayOrder":11},"01a1366b-7bea-7766-809f-5aef2800de0a","Alfabetul și literele cu diacritice","alfabetul-si-literele-cu-diacritice","ro","A1",1,{"id":13,"title":14,"slug":15,"language":9,"level":10,"displayOrder":16},"01a1366b-7f7f-70ea-8465-cecb4f23d1ae","Vocalele ă și î: scriere și pronunțare","vocalele-a-si-i-scriere-si-pronuntare",2,{"id":18,"title":19,"slug":20,"language":9,"level":10,"displayOrder":21},"01a1366b-7d57-72f8-b965-6adaf7671af9","Grupurile ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe și ghi","grupurile-ce-ci-ge-gi-che-chi-ghe-si-ghi",3,{"id":23,"title":24,"slug":25,"language":9,"level":10,"displayOrder":26},"01a1366b-7bb4-72e5-a27d-c965b5c867b2","Accentul și despărțirea în silabe","accentul-si-despartirea-in-silabe",4,{"id":28,"title":29,"slug":30,"language":9,"level":10,"displayOrder":31},"01a1366b-7e8a-756e-861e-6702b8022a40","Pronumele personale de subiect","pronumele-personale-de-subiect",5,{"id":33,"title":34,"slug":35,"language":9,"level":10,"displayOrder":36},"01a1366b-7f6b-72bf-bcee-2955cf07bee6","Verbul a fi la prezent","verbul-a-fi-la-prezent",6,{"id":38,"title":39,"slug":40,"language":9,"level":10,"displayOrder":41},"01a1366b-7d46-7166-af76-286f36a08861","Genul substantivelor: masculin, feminin și neutru","genul-substantivelor-masculin-feminin-si-neutru",7,{"id":43,"title":44,"slug":45,"language":9,"level":10,"displayOrder":46},"01a1366b-7c16-7563-b7e0-684693a9c3ce","Articolul nehotărât: un și o","articolul-nehotarat-un-si-o",8,{"id":48,"title":49,"slug":50,"language":9,"level":10,"displayOrder":51},"01a1366b-7f66-73de-9f63-19aa4bb7adf5","Verbul a avea la prezent","verbul-a-avea-la-prezent",9,{"id":53,"title":54,"slug":55,"language":9,"level":10,"displayOrder":56},"01a1366b-7dd7-7c8e-9a7e-1e7edb0ecfdd","Negația simplă cu nu","negatia-simpla-cu-nu",10,{"id":58,"title":59,"slug":60,"language":9,"level":10,"displayOrder":61},"01a1366b-7eaa-7e51-a2fa-92a3103aa5d6","Propoziția simplă și omiterea subiectului","propozitia-simpla-si-omiterea-subiectului",11,{"id":63,"title":64,"slug":65,"language":9,"level":10,"displayOrder":66},"01a1366b-7d96-72f9-b026-bcd446ea7564","Întrebări cu cine, ce, unde și cum","intrebari-cu-cine-ce-unde-si-cum",12,{"id":68,"title":69,"slug":70,"language":9,"level":10,"displayOrder":71},"01a1366b-7e42-70a0-912a-c5117b916c77","Pluralul substantivelor masculine","pluralul-substantivelor-masculine",13,{"id":73,"title":74,"slug":75,"language":9,"level":10,"displayOrder":76},"01a1366b-7e3c-7640-a659-039eed87d6c5","Pluralul substantivelor feminine și neutre","pluralul-substantivelor-feminine-si-neutre",14,{"id":78,"title":79,"slug":80,"language":9,"level":10,"displayOrder":81},"01a1366b-7c11-733a-8ebe-b2b942bc6976","Articolul hotărât la singular","articolul-hotarat-la-singular",15,{"id":83,"title":84,"slug":85,"language":9,"level":10,"displayOrder":86},"01a1366b-7c0b-7dcf-8c31-dd9b604e9c08","Articolul hotărât la plural","articolul-hotarat-la-plural",16,{"id":88,"title":89,"slug":90,"language":9,"level":10,"displayOrder":91},"01a1366b-7bb9-78ba-8f2a-24a87e87c312","Acordul adjectivului cu substantivul","acordul-adjectivului-cu-substantivul",17,{"id":93,"title":94,"slug":95,"language":9,"level":10,"displayOrder":96},"01a1366b-7db8-784a-ac21-3aeda3af3164","Locul obișnuit al adjectivului","locul-obisnuit-al-adjectivului",18,{"id":98,"title":99,"slug":100,"language":9,"level":10,"displayOrder":101},"01a1366b-7df1-7142-8a5d-209715a0186c","Numerele de la zero la o sută","numerele-de-la-zero-la-o-suta",19,{"id":103,"title":104,"slug":105,"language":9,"level":10,"displayOrder":106},"01a1366b-7f2a-7865-bb7f-1db4dea12581","Substantivul după numerale: doi, două și de","substantivul-dupa-numerale-doi-doua-si-de",20,{"id":108,"title":109,"slug":110,"language":9,"level":10,"displayOrder":111},"01a1366b-7e47-764a-bab5-a7ce0a621217","Posesia cu meu, tău și său","posesia-cu-meu-tau-si-sau",21,{"id":113,"title":114,"slug":115,"language":9,"level":10,"displayOrder":116},"01a1366b-7be0-76eb-bec2-b63863532493","Adresarea cu tu și dumneavoastră","adresarea-cu-tu-si-dumneavoastra",22,{"id":118,"title":119,"slug":120,"language":9,"level":10,"displayOrder":121},"01a1366b-7cca-7545-9cd3-3b841a38cea7","Demonstrativele acesta și acela","demonstrativele-acesta-si-acela",23,{"id":123,"title":124,"slug":125,"language":9,"level":10,"displayOrder":126},"01a1366b-7e5e-7c19-b01a-15f6d27df3cc","Prezentul verbelor în -a: a lucra și a cânta","prezentul-verbelor-in-a-a-lucra-si-a-canta",24,{"id":128,"title":129,"slug":130,"language":9,"level":10,"displayOrder":131},"01a1366b-7e63-7a25-89d7-9d5e12604e14","Prezentul verbelor în -i și -î","prezentul-verbelor-in-i-si-i",25,{"id":133,"title":134,"slug":135,"language":9,"level":10,"displayOrder":136},"01a1366b-7e59-77a8-8af7-bbe24f2c25b6","Prezentul verbelor a merge, a face și a vedea","prezentul-verbelor-a-merge-a-face-si-a-vedea",26,{"id":138,"title":139,"slug":140,"language":9,"level":10,"displayOrder":141},"01a1366b-7f61-73b8-af0e-b66e0e120596","Verbele a putea și a vrea","verbele-a-putea-si-a-vrea",27,{"id":143,"title":144,"slug":145,"language":9,"level":10,"displayOrder":146},"01a1366b-7cf0-763a-9c54-34baa4a515d1","Dorințe cu vreau să","dorinte-cu-vreau-sa",28,{"id":148,"title":149,"slug":150,"language":9,"level":10,"displayOrder":151},"01a1366b-7f5c-732f-ac16-7dabcb600670","Verbe reflexive uzuale: mă numesc și mă trezesc","verbe-reflexive-uzuale-ma-numesc-si-ma-trezesc",29,{"id":153,"title":154,"slug":155,"language":9,"level":10,"displayOrder":156},"01a1366b-7db3-727a-8081-c20fcdcb5e89","Locul cu în, la, pe și lângă","locul-cu-in-la-pe-si-langa",30,{"id":158,"title":159,"slug":160,"language":9,"level":10,"displayOrder":161},"01a1366b-7e10-7bd8-be45-d901706098c5","Originea și destinația: din, de la și spre","originea-si-destinatia-din-de-la-si-spre",31,{"id":163,"title":164,"slug":165,"language":9,"level":10,"displayOrder":166},"01a1366b-7f97-7059-bfeb-541ead5a9f46","Zilele, lunile și expresiile de timp","zilele-lunile-si-expresiile-de-timp",32,{"id":168,"title":169,"slug":170,"language":9,"level":10,"displayOrder":171},"01a1366b-7d06-7e6e-97e3-226d5feb1397","Exprimarea orei","exprimarea-orei",33,{"id":173,"title":174,"slug":175,"language":9,"level":10,"displayOrder":176},"01a1366b-7be5-75d0-a804-05c89c19bc1b","Adverbe de frecvență: mereu, des și uneori","adverbe-de-frecventa-mereu-des-si-uneori",34,{"id":178,"title":179,"slug":180,"language":9,"level":10,"displayOrder":181},"01a1366b-7dfc-7642-9288-0722bdb18b53","Obiectul direct fără prepoziție","obiectul-direct-fara-prepozitie",35,{"id":183,"title":184,"slug":185,"language":9,"level":10,"displayOrder":186},"01a1366b-7da7-7960-8362-d637c5de1973","Legarea propozițiilor cu și, dar și sau","legarea-propozitiilor-cu-si-dar-si-sau",36,{"id":188,"title":189,"slug":190,"language":9,"level":10,"displayOrder":191},"01a1366b-7c26-7110-beb9-405c88a1c351","Cauza simplă cu pentru că","cauza-simpla-cu-pentru-ca",37,{"id":193,"title":194,"slug":195,"language":9,"level":196,"displayOrder":197},"01a1366b-7cde-7f9e-9e3b-3add38ebcf17","Diftongi, triftongi și hiat","diftongi-triftongi-si-hiat","A2",38,{"id":199,"title":200,"slug":201,"language":9,"level":196,"displayOrder":202},"01a1366b-7dad-75a3-88df-d8ba14ad37bb","Litera i la sfârșitul cuvântului","litera-i-la-sfarsitul-cuvantului",39,{"id":204,"title":205,"slug":206,"language":9,"level":196,"displayOrder":207},"01a1366b-7e30-7595-b935-07677301abaf","Plurale frecvente cu schimbări în rădăcină","plurale-frecvente-cu-schimbari-in-radacina",40,{"id":209,"title":210,"slug":211,"language":9,"level":196,"displayOrder":212},"01a1366b-7f24-75e1-90e6-1ccdcf84cdea","Substantive numărabile și nenumărabile","substantive-numarabile-si-nenumarabile",41,{"id":214,"title":215,"slug":216,"language":9,"level":196,"displayOrder":217},"01a1366b-7c06-74af-aa6d-9ecbdcc700ff","Articolul după prepoziții: la școală și la școala mea","articolul-dupa-prepozitii-la-scoala-si-la-scoala-mea",42,{"id":219,"title":220,"slug":221,"language":9,"level":196,"displayOrder":222},"01a1366b-7d40-73dd-9c36-52bb8a300700","Genitivul singular: al fetei și al băiatului","genitivul-singular-al-fetei-si-al-baiatului",43,{"id":224,"title":225,"slug":226,"language":9,"level":196,"displayOrder":227},"01a1366b-7d2e-7499-854c-16e1e0bbec34","Genitivul plural: al fetelor și al băieților","genitivul-plural-al-fetelor-si-al-baietilor",44,{"id":229,"title":230,"slug":231,"language":9,"level":196,"displayOrder":232},"01a1366b-7c1b-7531-b775-ba1c6de62e65","Articolul posesiv-genitival: al, a, ai și ale","articolul-posesiv-genitival-al-a-ai-si-ale",45,{"id":234,"title":235,"slug":236,"language":9,"level":196,"displayOrder":237},"01a1366b-7cbd-7f6d-9c7a-957a71557b9a","Dativul substantivelor: cui îi dau ceva","dativul-substantivelor-cui-ii-dau-ceva",46,{"id":239,"title":240,"slug":241,"language":9,"level":196,"displayOrder":242},"01a1366b-7e90-72d6-a2f8-8be3911ab66d","Pronumele personale neaccentuate în acuzativ","pronumele-personale-neaccentuate-in-acuzativ",47,{"id":244,"title":245,"slug":246,"language":9,"level":196,"displayOrder":247},"01a1366b-7df6-7cad-95d7-23e3466aa099","Obiectul direct cu pe","obiectul-direct-cu-pe",48,{"id":249,"title":250,"slug":251,"language":9,"level":196,"displayOrder":252},"01a1366b-7e95-7e9b-a154-ecbaa0652dd0","Pronumele personale neaccentuate în dativ","pronumele-personale-neaccentuate-in-dativ",49,{"id":254,"title":255,"slug":256,"language":9,"level":196,"displayOrder":257},"01a1366b-7d0b-7c4e-8556-0725a26b9073","Exprimarea preferințelor cu îmi place","exprimarea-preferintelor-cu-imi-place",50,{"id":259,"title":260,"slug":261,"language":9,"level":196,"displayOrder":262},"01a1366b-7d24-76e3-8be0-91c7727eccd9","Formele accentuate după prepoziții","formele-accentuate-dupa-prepozitii",51,{"id":264,"title":265,"slug":266,"language":9,"level":196,"displayOrder":267},"01a1366b-7e9b-7150-9b06-b73cb497c54f","Pronumele posesive: al meu și a ta","pronumele-posesive-al-meu-si-a-ta",52,{"id":269,"title":270,"slug":271,"language":9,"level":196,"displayOrder":272},"01a1366b-7cd2-77d8-a336-6ea230419004","Demonstrativele în vorbire: ăsta și ăla","demonstrativele-in-vorbire-asta-si-ala",53,{"id":274,"title":275,"slug":276,"language":9,"level":196,"displayOrder":277},"01a1366b-7c20-7d7b-a839-8256adf7e724","Cantități cu mult, puțin, câțiva și câteva","cantitati-cu-mult-putin-cativa-si-cateva",54,{"id":279,"title":280,"slug":281,"language":9,"level":196,"displayOrder":282},"01a1366b-7dea-7cd1-9c80-d9234d3200bb","Numeralele ordinale și data","numeralele-ordinale-si-data",55,{"id":284,"title":285,"slug":286,"language":9,"level":196,"displayOrder":287},"01a1366b-7f45-7050-8745-7df77a3fba79","Sute, mii și milioane","sute-mii-si-milioane",56,{"id":289,"title":290,"slug":291,"language":9,"level":196,"displayOrder":292},"01a1366b-7c4e-7b33-aca9-e423aed43211","Comparativul cu mai și la fel de","comparativul-cu-mai-si-la-fel-de",57,{"id":294,"title":295,"slug":296,"language":9,"level":196,"displayOrder":297},"01a1366b-7f35-7464-b09c-ecdd6e612424","Superlativul cu cel mai și foarte","superlativul-cu-cel-mai-si-foarte",58,{"id":299,"title":300,"slug":301,"language":9,"level":196,"displayOrder":302},"01a1366b-7c2b-7169-b288-93e2ff07e948","Cel, cea, cei și cele lângă adjective","cel-cea-cei-si-cele-langa-adjective",59,{"id":304,"title":305,"slug":306,"language":9,"level":196,"displayOrder":307},"01a1366b-7e20-728e-b90f-31ef006d942f","Perfectul compus: formare și folosire","perfectul-compus-formare-si-folosire",60,{"id":309,"title":310,"slug":311,"language":9,"level":196,"displayOrder":312},"01a1366b-7e15-7b6e-8393-041effbae0cb","Participii frecvente neregulate","participii-frecvente-neregulate",61,{"id":314,"title":315,"slug":316,"language":9,"level":196,"displayOrder":317},"01a1366b-7e7e-7d99-9369-e5c2aa9dd092","Pronumele neaccentuate la perfectul compus","pronumele-neaccentuate-la-perfectul-compus",62,{"id":319,"title":320,"slug":321,"language":9,"level":196,"displayOrder":322},"01a1366b-7f74-7cfd-a481-f223011cc1a3","Viitorul cu o să și am să","viitorul-cu-o-sa-si-am-sa",63,{"id":324,"title":325,"slug":326,"language":9,"level":196,"displayOrder":327},"01a1366b-7f7a-712a-918c-18a4dd7610bf","Viitorul cu voi, vei și va","viitorul-cu-voi-vei-si-va",64,{"id":329,"title":330,"slug":331,"language":9,"level":196,"displayOrder":332},"01a1366b-7c9e-73e1-ac87-4a7b8c9953f8","Conjunctivul prezent: forme frecvente","conjunctivul-prezent-forme-frecvente",65,{"id":334,"title":335,"slug":336,"language":9,"level":196,"displayOrder":337},"01a1366b-7e01-72c0-9cc3-c4936f2983c2","Obligația cu trebuie să","obligatia-cu-trebuie-sa",66,{"id":339,"title":340,"slug":341,"language":9,"level":196,"displayOrder":342},"01a1366b-7e2a-7a7c-a5d2-11a2870c26aa","Permisiunea și posibilitatea: pot să și am voie să","permisiunea-si-posibilitatea-pot-sa-si-am-voie-sa",67,{"id":344,"title":345,"slug":346,"language":9,"level":196,"displayOrder":347},"01a1366b-7d5e-76d0-9d80-1a81462c0f54","Imperativul afirmativ","imperativul-afirmativ",68,{"id":349,"title":350,"slug":351,"language":9,"level":196,"displayOrder":352},"01a1366b-7d63-7e8e-91fa-ef33001eb5a9","Imperativul negativ","imperativul-negativ",69,{"id":354,"title":355,"slug":356,"language":9,"level":196,"displayOrder":357},"01a1366b-7c30-7375-a055-8a8d27d36406","Cereri politicoase cu aș vrea și aș putea","cereri-politicoase-cu-as-vrea-si-as-putea",70,{"id":359,"title":360,"slug":361,"language":9,"level":196,"displayOrder":362},"01a1366b-7ddd-753a-b657-e325b7876943","Nimeni, nimic și niciun în propoziții negative","nimeni-nimic-si-niciun-in-propozitii-negative",71,{"id":364,"title":365,"slug":366,"language":9,"level":196,"displayOrder":367},"01a1366b-7cc4-71cb-97cd-cb96eacefa3f","Deja, încă, mai și nu mai","deja-inca-mai-si-nu-mai",72,{"id":369,"title":370,"slug":371,"language":9,"level":196,"displayOrder":372},"01a1366b-7d91-73e8-9211-36da84361b7e","Întrebări cu care, cât și de ce","intrebari-cu-care-cat-si-de-ce",73,{"id":374,"title":375,"slug":376,"language":9,"level":196,"displayOrder":377},"01a1366b-7f30-71f6-a980-12ae66695860","Succesiunea cu când, înainte să și după ce","succesiunea-cu-cand-inainte-sa-si-dupa-ce",74,{"id":379,"title":380,"slug":381,"language":9,"level":196,"displayOrder":382},"01a1366b-7c63-73c8-b17e-11e3fa35f491","Condiția reală cu dacă","conditia-reala-cu-daca",75,{"id":384,"title":385,"slug":386,"language":9,"level":196,"displayOrder":387},"01a1366b-7ef8-7a0f-987a-ac1a81b44295","Scopul cu ca să","scopul-cu-ca-sa",76,{"id":389,"title":390,"slug":391,"language":9,"level":196,"displayOrder":392},"01a1366b-7ea5-78f1-bc5c-fb0077ce29bb","Pronumele relativ care ca subiect","pronumele-relativ-care-ca-subiect",77,{"id":394,"title":395,"slug":396,"language":9,"level":397,"displayOrder":398},"01a1366b-7d3a-74cc-b354-ecb7aa4707e9","Genitivul și dativul numelor proprii","genitivul-si-dativul-numelor-proprii","B1",78,{"id":400,"title":401,"slug":402,"language":9,"level":397,"displayOrder":403},"01a1366b-7f84-7183-9f63-c7e55386f488","Vocativul în adresarea directă","vocativul-in-adresarea-directa",79,{"id":405,"title":406,"slug":407,"language":9,"level":397,"displayOrder":408},"01a1366b-7edf-7d72-b7fe-ce2d0ac085b0","Relativul pe care și reluarea obiectului","relativul-pe-care-si-reluarea-obiectului",80,{"id":410,"title":411,"slug":412,"language":9,"level":397,"displayOrder":413},"01a1366b-7ed9-765d-a1d1-8e552de37c68","Relativul căruia și acordul lui al cărui","relativul-caruia-si-acordul-lui-al-carui",81,{"id":415,"title":416,"slug":417,"language":9,"level":397,"displayOrder":418},"01a1366b-7cf5-7df3-9bb7-6f8e0fdf7cd4","Dublarea obiectului direct prin pronume","dublarea-obiectului-direct-prin-pronume",82,{"id":420,"title":421,"slug":422,"language":9,"level":397,"displayOrder":423},"01a1366b-7eec-747e-8f84-07f97c20fb2f","Reluarea și anticiparea obiectului indirect","reluarea-si-anticiparea-obiectului-indirect",83,{"id":425,"title":426,"slug":427,"language":9,"level":397,"displayOrder":428},"01a1366b-7c3d-7389-b76c-c02f541a3970","Combinarea pronumelor în acuzativ și dativ","combinarea-pronumelor-in-acuzativ-si-dativ",84,{"id":430,"title":431,"slug":432,"language":9,"level":397,"displayOrder":433},"01a1366b-7ea0-73cd-bc51-4e4d93347386","Pronumele reflexive accentuate și neaccentuate","pronumele-reflexive-accentuate-si-neaccentuate",85,{"id":435,"title":436,"slug":437,"language":9,"level":397,"displayOrder":438},"01a1366b-7f57-730d-b672-e204bbc596a2","Verbe reflexive și acțiuni reciproce","verbe-reflexive-si-actiuni-reciproce",86,{"id":440,"title":441,"slug":442,"language":9,"level":397,"displayOrder":443},"01a1366b-7e4d-709c-8ab4-10b0e26ba122","Posesia exprimată prin dativ","posesia-exprimata-prin-dativ",87,{"id":445,"title":446,"slug":447,"language":9,"level":397,"displayOrder":448},"01a1366b-7ca4-77da-bee9-1e608a80c861","Construcții impersonale cu se","constructii-impersonale-cu-se",88,{"id":450,"title":451,"slug":452,"language":9,"level":397,"displayOrder":453},"01a1366b-7cd8-7f09-8200-6759d1ea538f","Diateza pasivă cu a fi și participiu","diateza-pasiva-cu-a-fi-si-participiu",89,{"id":455,"title":456,"slug":457,"language":9,"level":397,"displayOrder":458},"01a1366b-7d6f-7609-aaa5-3f0b22723c8c","Imperfectul: stări și obiceiuri în trecut","imperfectul-stari-si-obiceiuri-in-trecut",90,{"id":460,"title":461,"slug":462,"language":9,"level":397,"displayOrder":463},"01a1366b-7d69-7a18-9696-19f60aa10cb8","Imperfectul și perfectul compus în povestire","imperfectul-si-perfectul-compus-in-povestire",91,{"id":465,"title":466,"slug":467,"language":9,"level":397,"displayOrder":468},"01a1366b-7dc7-7abe-91c4-ceec0f5a1f72","Mai-mult-ca-perfectul și anterioritatea","mai-mult-ca-perfectul-si-anterioritatea",92,{"id":470,"title":471,"slug":472,"language":9,"level":397,"displayOrder":473},"01a1366b-7c80-7241-a3e7-25726fcbcb69","Condiționalul prezent: ipoteze și sfaturi","conditionalul-prezent-ipoteze-si-sfaturi",93,{"id":475,"title":476,"slug":477,"language":9,"level":397,"displayOrder":478},"01a1366b-7c7a-74ff-b5fe-fc9e1ddb6518","Condiționalul perfect și regretul","conditionalul-perfect-si-regretul",94,{"id":480,"title":481,"slug":482,"language":9,"level":397,"displayOrder":483},"01a1366b-7c6e-76e9-bb08-ee2a6ce7f40c","Condiții ireale în prezent și trecut","conditii-ireale-in-prezent-si-trecut",95,{"id":485,"title":486,"slug":487,"language":9,"level":397,"displayOrder":488},"01a1366b-7d79-7f8f-83a7-676480351147","Infinitivul după verbe și prepoziții","infinitivul-dupa-verbe-si-prepozitii",96,{"id":490,"title":491,"slug":492,"language":9,"level":397,"displayOrder":493},"01a1366b-7f3a-7c04-817e-e9eaabe30f6c","Supinul cu de: ceva de făcut","supinul-cu-de-ceva-de-facut",97,{"id":495,"title":496,"slug":497,"language":9,"level":397,"displayOrder":498},"01a1366b-7d4b-7d23-b891-b68fa0335880","Gerunziul pentru acțiuni simultane","gerunziul-pentru-actiuni-simultane",98,{"id":500,"title":501,"slug":502,"language":9,"level":397,"displayOrder":503},"01a1366b-7e84-7e1d-aa62-07807e19afaf","Pronumele nehotărâte: cineva, ceva și oricine","pronumele-nehotarate-cineva-ceva-si-oricine",99,{"id":505,"title":506,"slug":507,"language":9,"level":397,"displayOrder":508},"01a1366b-7cea-7d37-9204-109180ebf8ad","Distribuția cu fiecare și câte","distributia-cu-fiecare-si-cate",100,{"id":510,"title":511,"slug":512,"language":9,"level":397,"displayOrder":513},"01a1366b-7bd5-7423-a39b-061340319b85","Adjective invariabile și acorduri dificile","adjective-invariabile-si-acorduri-dificile",101,{"id":515,"title":516,"slug":517,"language":9,"level":397,"displayOrder":518},"01a1366b-7d8b-7636-b6cc-5fc5502e9430","Intensitatea cu prea, destul de și atât de","intensitatea-cu-prea-destul-de-si-atat-de",102,{"id":520,"title":521,"slug":522,"language":9,"level":397,"displayOrder":523},"01a1366b-7dbd-798b-bbc2-9f3b5da40d70","Locuțiuni prepoziționale cu genitivul","locutiuni-prepozitionale-cu-genitivul",103,{"id":525,"title":526,"slug":527,"language":9,"level":397,"displayOrder":528},"01a1366b-7e53-7017-912a-843ba1c72a20","Prepoziții cu dativul: datorită, grație și mulțumită","prepozitii-cu-dativul-datorita-gratie-si-multumita",104,{"id":530,"title":531,"slug":532,"language":9,"level":397,"displayOrder":533},"01a1366b-7ecd-74e8-92fb-48435718ac03","Relatarea spuselor cu că și să","relatarea-spuselor-cu-ca-si-sa",105,{"id":535,"title":536,"slug":537,"language":9,"level":397,"displayOrder":538},"01a1366b-7d9b-7e6a-8955-42d01d89248c","Întrebările indirecte","intrebarile-indirecte",106,{"id":540,"title":541,"slug":542,"language":9,"level":397,"displayOrder":543},"01a1366b-7c53-7c0f-97f9-7042226f23d8","Concesia cu deși și chiar dacă","concesia-cu-desi-si-chiar-daca",107,{"id":545,"title":546,"slug":547,"language":9,"level":397,"displayOrder":548},"01a1366b-7ef2-7518-9dc1-f3a7983ffa89","Rezultatul cu încât","rezultatul-cu-incat",108,{"id":550,"title":551,"slug":552,"language":9,"level":397,"displayOrder":553},"01a1366b-7c43-770b-b76c-638e7313212c","Comparația cu decât, ca și precum","comparatia-cu-decat-ca-si-precum",109,{"id":555,"title":556,"slug":557,"language":9,"level":397,"displayOrder":558},"01a1366b-7ee5-7f67-96d7-cc7496d98a08","Reluarea referințelor într-un text","reluarea-referintelor-intr-un-text",110,{"id":560,"title":561,"slug":562,"language":9,"level":397,"displayOrder":563},"01a1366b-7c8c-7aad-980f-ad23d20fe7d5","Conectori pentru explicații și concluzii","conectori-pentru-explicatii-si-concluzii",111,{"id":565,"title":566,"slug":567,"language":9,"level":397,"displayOrder":568},"01a1366b-7e0b-78bd-aeb3-741c53014930","Ordinea cuvintelor și informația accentuată","ordinea-cuvintelor-si-informatia-accentuata",112,{"id":570,"title":571,"slug":572,"language":9,"level":573,"displayOrder":574},"01a1366b-7f1e-7582-b425-7e7fb1f760ac","Substantive cu forme numai la singular sau plural","substantive-cu-forme-numai-la-singular-sau-plural","B2",113,{"id":576,"title":577,"slug":578,"language":9,"level":573,"displayOrder":579},"01a1366b-7e36-758e-9430-3314e51aae3c","Pluralul și schimbarea sensului","pluralul-si-schimbarea-sensului",114,{"id":581,"title":582,"slug":583,"language":9,"level":573,"displayOrder":584},"01a1366b-7d15-75ab-9dd3-c4f98161507d","Formarea substantivelor cu sufixe uzuale","formarea-substantivelor-cu-sufixe-uzuale",115,{"id":586,"title":587,"slug":588,"language":9,"level":573,"displayOrder":589},"01a1366b-7c00-7897-aa28-4fb01c0a9be7","Apoziția și exprimarea relațiilor de caz","apozitia-si-exprimarea-relatiilor-de-caz",116,{"id":591,"title":592,"slug":593,"language":9,"level":573,"displayOrder":594},"01a1366b-7bda-7ad8-8507-335e18284243","Adjectivul înaintea substantivului: articol și sens","adjectivul-inaintea-substantivului-articol-si-sens",117,{"id":596,"title":597,"slug":598,"language":9,"level":573,"displayOrder":599},"01a1366b-7d85-7f37-91ce-b6136f0d57a1","Însuși și însăși: forme și acord","insusi-si-insasi-forme-si-acord",118,{"id":601,"title":602,"slug":603,"language":9,"level":573,"displayOrder":604},"01a1366b-7e78-7a40-85a4-7aadd07a56a3","Pronumele de politețe în contexte formale","pronumele-de-politete-in-contexte-formale",119,{"id":606,"title":607,"slug":608,"language":9,"level":573,"displayOrder":609},"01a1366b-7d29-7139-9e60-c949fcecc4c9","Fracții, procente și acordul cantităților","fractii-procente-si-acordul-cantitatilor",120,{"id":611,"title":612,"slug":613,"language":9,"level":573,"displayOrder":614},"01a1366b-7bef-7edb-95fe-835d52b1d649","Alternanțe de sens și construcție la verbele tranzitive","alternante-de-sens-si-constructie-la-verbele-tranzitive",121,{"id":616,"title":617,"slug":618,"language":9,"level":573,"displayOrder":619},"01a1366b-7e1a-7bdb-aead-5203ddb5a277","Pasivul cu se și construcțiile impersonale","pasivul-cu-se-si-constructiile-impersonale",122,{"id":621,"title":622,"slug":623,"language":9,"level":573,"displayOrder":624},"01a1366b-7d10-7746-8e95-9939c51760dd","Exprimarea stării și a procesului cu participiul","exprimarea-starii-si-a-procesului-cu-participiul",123,{"id":626,"title":627,"slug":628,"language":9,"level":573,"displayOrder":629},"01a1366b-7d51-7985-a319-5bfd1c2038e7","Gerunziul: subiect, timp și ambiguitate","gerunziul-subiect-timp-si-ambiguitate",124,{"id":631,"title":632,"slug":633,"language":9,"level":573,"displayOrder":634},"01a1366b-7d7f-7aec-b305-d20d5851ad64","Infinitivul și conjunctivul în construcții echivalente","infinitivul-si-conjunctivul-in-constructii-echivalente",125,{"id":636,"title":637,"slug":638,"language":9,"level":573,"displayOrder":639},"01a1366b-7f40-7619-891d-973f31258397","Supinul după adjective și verbe","supinul-dupa-adjective-si-verbe",126,{"id":641,"title":642,"slug":643,"language":9,"level":573,"displayOrder":644},"01a1366b-7c98-7388-853b-f5791688c932","Conjunctivul perfect și anterioritatea","conjunctivul-perfect-si-anterioritatea",127,{"id":646,"title":647,"slug":648,"language":9,"level":573,"displayOrder":649},"01a1366b-7e6c-71dc-a39d-16273429d71e","Prezumtivul prezent: presupuneri","prezumtivul-prezent-presupuneri",128,{"id":651,"title":652,"slug":653,"language":9,"level":573,"displayOrder":654},"01a1366b-7e67-7e83-b463-fd86c1f3b5ec","Prezumtivul perfect: deducții despre trecut","prezumtivul-perfect-deductii-despre-trecut",129,{"id":656,"title":657,"slug":658,"language":9,"level":573,"displayOrder":659},"01a1366b-7f6f-7cd3-8969-ddcd0e45ff3a","Viitorul anterior","viitorul-anterior",130,{"id":661,"title":662,"slug":663,"language":9,"level":573,"displayOrder":664},"01a1366b-7eb6-7a14-9d06-5ee4330399fc","Raporturile temporale în vorbirea indirectă","raporturile-temporale-in-vorbirea-indirecta",131,{"id":666,"title":667,"slug":668,"language":9,"level":573,"displayOrder":669},"01a1366b-7f18-7448-a6b8-3ce9fa0f1e40","Subordonate subiective cu că și să","subordonate-subiective-cu-ca-si-sa",132,{"id":671,"title":672,"slug":673,"language":9,"level":573,"displayOrder":674},"01a1366b-7f0c-78f9-b231-0c83579bc728","Subordonate predicative și identificarea","subordonate-predicative-si-identificarea",133,{"id":676,"title":677,"slug":678,"language":9,"level":573,"displayOrder":679},"01a1366b-7f12-797a-b625-fbc0bbe1083e","Subordonate relative restrictive și explicative","subordonate-relative-restrictive-si-explicative",134,{"id":681,"title":682,"slug":683,"language":9,"level":573,"displayOrder":684},"01a1366b-7efe-7587-bed1-119290980175","Scopul negativ cu să nu și ca să nu","scopul-negativ-cu-sa-nu-si-ca-sa-nu",135,{"id":686,"title":687,"slug":688,"language":9,"level":573,"displayOrder":689},"01a1366b-7c68-78e0-98ad-52670dacf4ba","Condiții cu în caz că, cu condiția să și dacă nu","conditii-cu-in-caz-ca-cu-conditia-sa-si-daca-nu",136,{"id":691,"title":692,"slug":693,"language":9,"level":573,"displayOrder":694},"01a1366b-7c58-7f16-b4ac-303141b15e49","Concesia cu oricât, orice și oricine","concesia-cu-oricat-orice-si-oricine",137,{"id":696,"title":697,"slug":698,"language":9,"level":573,"displayOrder":699},"01a1366b-7c49-75ee-9260-151cfe60e9f2","Comparația ipotetică cu de parcă și ca și cum","comparatia-ipotetica-cu-de-parca-si-ca-si-cum",138,{"id":701,"title":702,"slug":703,"language":9,"level":573,"displayOrder":704},"01a1366b-7dd2-72d8-8695-c8574cccaae3","Negația parțială și domeniul ei de aplicare","negatia-partiala-si-domeniul-ei-de-aplicare",139,{"id":706,"title":707,"slug":708,"language":9,"level":573,"displayOrder":709},"01a1366b-7e06-7164-9c73-9153f4656f07","Opoziția și rectificarea: ci, însă și totuși","opozitia-si-rectificarea-ci-insa-si-totusi",140,{"id":711,"title":712,"slug":713,"language":9,"level":573,"displayOrder":714},"01a1366b-7ce4-7a63-abd9-bf7b9a702cdd","Dislocarea și reluarea prin pronume","dislocarea-si-reluarea-prin-pronume",141,{"id":716,"title":717,"slug":718,"language":9,"level":573,"displayOrder":719},"01a1366b-7cfc-73a2-b191-6b9b9386f98f","Elipsa în dialog și în text","elipsa-in-dialog-si-in-text",142,{"id":721,"title":722,"slug":723,"language":9,"level":573,"displayOrder":724},"01a1366b-7eb1-72e4-8483-35a73b8327c7","Punctuația frazei complexe","punctuatia-frazei-complexe",143,{"id":726,"title":727,"slug":728,"language":9,"level":729,"displayOrder":730},"01a1366b-7cb1-77e8-a797-c91127efa80c","Cratima în grupurile de pronume și auxiliare","cratima-in-grupurile-de-pronume-si-auxiliare","C1",144,{"id":732,"title":733,"slug":734,"language":9,"level":729,"displayOrder":735},"01a1366b-7bbf-733c-92b6-ea09b676d525","Acordul articolului genitival în grupuri complexe","acordul-articolului-genitival-in-grupuri-complexe",145,{"id":737,"title":738,"slug":739,"language":9,"level":729,"displayOrder":740},"01a1366b-7d34-7196-b710-d96670115e05","Genitivul și dativul în coordonări ambigue","genitivul-si-dativul-in-coordonari-ambigue",146,{"id":742,"title":743,"slug":744,"language":9,"level":729,"displayOrder":745},"01a1366b-7bca-790c-bf43-9b5e1893e059","Acordul după înțeles și acordul formal","acordul-dupa-inteles-si-acordul-formal",147,{"id":747,"title":748,"slug":749,"language":9,"level":729,"displayOrder":750},"01a1366b-7bc4-7f9b-aeff-4fff09f594f1","Acordul cu subiecte coordonate și colective","acordul-cu-subiecte-coordonate-si-colective",148,{"id":752,"title":753,"slug":754,"language":9,"level":729,"displayOrder":755},"01a1366b-7bcf-7998-8c91-67eb78c9df30","Acordul în construcțiile procentuale și aproximative","acordul-in-constructiile-procentuale-si-aproximative",149,{"id":757,"title":758,"slug":759,"language":9,"level":729,"displayOrder":760},"01a1366b-7ebc-7003-b73e-d7974e2bb5e4","Referința pronumelor în fraze cu mai mulți participanți","referinta-pronumelor-in-fraze-cu-mai-multi-participanti",150,{"id":762,"title":763,"slug":764,"language":9,"level":729,"displayOrder":765},"01a1366b-7f52-7789-b751-68d54f9db634","Valori epistemice și deontice ale verbelor modale","valori-epistemice-si-deontice-ale-verbelor-modale",151,{"id":767,"title":768,"slug":769,"language":9,"level":729,"displayOrder":770},"01a1366b-7c74-7aa4-a608-837e0bdb8730","Condiționalul în informații neconfirmate","conditionalul-in-informatii-neconfirmate",152,{"id":772,"title":773,"slug":774,"language":9,"level":729,"displayOrder":775},"01a1366b-7c92-77e7-88c3-7f1734050ecc","Conjunctivul independent: urări și reacții","conjunctivul-independent-urari-si-reactii",153,{"id":777,"title":778,"slug":779,"language":9,"level":729,"displayOrder":780},"01a1366b-7cb8-7b47-ab7e-573b1050f2de","Dativul etic și implicarea vorbitorului","dativul-etic-si-implicarea-vorbitorului",154,{"id":782,"title":783,"slug":784,"language":9,"level":729,"displayOrder":785},"01a1366b-7de2-7e62-b791-ce39c0115616","Nominalizarea cu infinitivul lung și substantive verbale","nominalizarea-cu-infinitivul-lung-si-substantive-verbale",155,{"id":787,"title":788,"slug":789,"language":9,"level":729,"displayOrder":790},"01a1366b-7f06-759f-aa37-252ac382de34","Subordonarea multiplă și evitarea ambiguității","subordonarea-multipla-si-evitarea-ambiguitatii",156,{"id":792,"title":793,"slug":794,"language":9,"level":729,"displayOrder":795},"01a1366b-7caa-7f2b-91e3-6668c939c9d4","Corelativele: cu cât, cu atât","corelativele-cu-cat-cu-atat",157,{"id":797,"title":798,"slug":799,"language":9,"level":729,"displayOrder":800},"01a1366b-7ed3-762e-8c5c-64f633377d26","Relații cauzale și justificarea unui enunț","relatii-cauzale-si-justificarea-unui-enunt",158,{"id":802,"title":803,"slug":804,"language":9,"level":729,"displayOrder":805},"01a1366b-7c86-7775-8863-ac6ec0c5fbce","Conectori argumentativi în registrul academic","conectori-argumentativi-in-registrul-academic",159,{"id":807,"title":808,"slug":809,"language":9,"level":729,"displayOrder":810},"01a1366b-7f49-766b-9399-13487d0e7dbd","Tema, contrastul și progresia informației","tema-contrastul-si-progresia-informatiei",160,{"id":812,"title":813,"slug":814,"language":9,"level":729,"displayOrder":815},"01a1366b-7d74-7cd0-9759-a2bc3b69110c","Incizele și comentariile vorbitorului","incizele-si-comentariile-vorbitorului",161,{"id":817,"title":818,"slug":819,"language":9,"level":729,"displayOrder":820},"01a1366b-7e25-7895-a78b-e06ea39e6c1d","Perfectul simplu: uz regional și narativ","perfectul-simplu-uz-regional-si-narativ",162,{"id":822,"title":823,"slug":824,"language":9,"level":729,"displayOrder":825},"01a1366b-7dc2-7977-adfa-21a850cab108","Mai-mult-ca-perfectul în narațiunea literară","mai-mult-ca-perfectul-in-naratiunea-literara",163,{"id":827,"title":828,"slug":829,"language":9,"level":729,"displayOrder":830},"01a1366b-7ec7-73fb-a044-194de745f234","Registrul administrativ: construcții impersonale și nominale","registrul-administrativ-constructii-impersonale-si-nominale",164,{"id":832,"title":833,"slug":834,"language":9,"level":729,"displayOrder":835},"01a1366b-7d1a-794f-8a5e-9402c98f6bfc","Forme standard alternative și preferințe de registru","forme-standard-alternative-si-preferinte-de-registru",165,{"id":837,"title":838,"slug":839,"language":9,"level":840,"displayOrder":841},"01a1366b-7e72-74cc-86e1-7322cd0c9583","Prezumtivul și ironia în dialog","prezumtivul-si-ironia-in-dialog","C2",166,{"id":843,"title":844,"slug":845,"language":9,"level":840,"displayOrder":846},"01a1366b-7f4d-7d3d-9907-9247607f5104","Timpurile narative și schimbarea perspectivei","timpurile-narative-si-schimbarea-perspectivei",167,{"id":848,"title":849,"slug":850,"language":9,"level":840,"displayOrder":851},"01a1366b-7f91-764e-a7ca-4416de0973b1","Vorbirea indirectă liberă în proză","vorbirea-indirecta-libera-in-proza",168,{"id":853,"title":854,"slug":855,"language":9,"level":840,"displayOrder":856},"01a1366b-7da1-7cbb-8a19-484616c8b283","Inversiunea auxiliarului în texte literare","inversiunea-auxiliarului-in-texte-literare",169,{"id":858,"title":859,"slug":860,"language":9,"level":840,"displayOrder":861},"01a1366b-7d1f-7c3f-b0d3-3ac9de0f10cb","Forme verbale arhaice în lectura textelor","forme-verbale-arhaice-in-lectura-textelor",170,{"id":863,"title":864,"slug":865,"language":9,"level":840,"displayOrder":866},"01a1366b-7f8b-774b-946a-d6b1b819e2ca","Vocativul și formulele de adresare expresive","vocativul-si-formulele-de-adresare-expresive",171,{"id":868,"title":869,"slug":870,"language":9,"level":840,"displayOrder":871},"01a1366b-7ec1-73eb-be8c-1db1b26d49dd","Regionalisme morfosintactice în context","regionalisme-morfosintactice-in-context",172,{"id":873,"title":874,"slug":875,"language":9,"level":840,"displayOrder":876},"01a1366b-7c5e-7277-911b-db038bbcf8f3","Concesive eliptice și condiționale fără dacă","concesive-eliptice-si-conditionale-fara-daca",173,{"id":878,"title":879,"slug":880,"language":9,"level":840,"displayOrder":881},"01a1366b-7dcc-7c4c-830b-821a7a2ecc3e","Negația expletivă și comparația cu decât","negatia-expletiva-si-comparatia-cu-decat",174,{"id":883,"title":884,"slug":885,"language":9,"level":840,"displayOrder":886},"01a1366b-7bfa-7c31-9325-c1cf1622da2c","Anacolutul intenționat și efectele lui stilistice","anacolutul-intentionat-si-efectele-lui-stilistice",175,{"id":888,"title":889,"slug":890,"language":9,"level":840,"displayOrder":891},"01a1366b-7d02-70df-8fc2-ac4716a44900","Elipsa, paralelismul și ritmul frazei","elipsa-paralelismul-si-ritmul-frazei",176,{"id":893,"title":894,"slug":895,"language":9,"level":840,"displayOrder":896},"01a1366b-7bf5-7458-ad07-8add37fd2127","Ambiguitatea gramaticală ca procedeu literar","ambiguitatea-gramaticala-ca-procedeu-literar",177,{"id":868,"title":869,"slug":870,"seoDescription":898,"content":899,"language":9,"level":840,"displayOrder":871,"grammarTopics":900,"createdAt":906,"updatedAt":907,"vocabularyLists":908,"primaryTopicHub":909,"readyImages":911},"Interpretează regionalismele morfosintactice în context, identifică formele locale și efectele lor discursive și alege echivalente standard adecvate.","Regionalismele morfosintactice pot indica o apartenență locală, pot caracteriza o voce sau pot crea apropiere între interlocutori. Pentru a le interpreta, urmărești atât forma gramaticală, cât și situația de comunicare; pentru a le reformula, separi sensul enunțului de efectul său regional.\n\n## 1. Forma locală și contextul ei\n\nUn regionalism morfosintactic privește **forma unui cuvânt gramatical, flexiunea sau organizarea unei construcții**, nu doar vocabularul ori pronunțarea. De exemplu, în **El o venit**, forma **o** ocupă locul auxiliarului **a** din perfectul compus standard.\n\nEtichetele trebuie însă diferențiate:\n\n- **regional**: asociat cu anumite arii geografice;\n- **popular**: întâlnit în vorbirea nesupravegheată, fără o delimitare geografică strictă;\n- **standard**: acceptat în limba comună normată, chiar dacă frecvența sa diferă regional.\n\nAceste proprietăți se pot suprapune. O formă poate fi regională și populară, iar o construcție standard poate avea o frecvență regională deosebită. Perfectul simplu, de exemplu, nu devine nestandard doar fiindcă apare frecvent în conversația din Oltenia.\n\n:::note\nUn singur regionalism nu permite localizarea sigură a vorbitorului. Mobilitatea, contactul dintre graiuri și imitarea unor voci locale complică interpretarea. Contează ansamblul trăsăturilor și contextul.\n:::\n\n## 2. Auxiliare regionale la perfectul compus\n\nÎn unele graiuri, inclusiv în arii transilvănene și moldovenești, întâlnești auxiliare precum **o** și **or**. Distribuția lor nu este identică peste tot. Tabelul prezintă forme atestate în uz regional, nu o paradigmă obligatorie pentru o regiune întreagă.\n\n| Context regional | Echivalent standard | Ce identifici |\n| --- | --- | --- |\n| El **o venit** ieri. | El **a venit** ieri. | Auxiliar regional la persoana a III-a singular |\n| Ei **or venit** ieri. | Ei **au venit** ieri. | Auxiliar regional la persoana a III-a plural |\n\nContrastul urmărit aici privește persoana a III-a. La persoanele I și a II-a poți întâlni forme identice cu cele standard: **eu am venit, tu ai venit, noi am venit, voi ați venit**. Acestea nu constituie, singure, mărci regionale; tabelul nu descrie toate variantele locale ale paradigmei.\n\nParticipiul **venit** și valoarea temporală se păstrează. În aceste exemple, regionalismul se află în auxiliar, nu într-un timp verbal diferit.\n\n:::example\n**Relatare cu marcă regională:** „El **o venit** ieri, dar n-**o stat** mult.”\n\n**Reformulare standard:** „El **a venit** ieri, dar n-**a stat** mult.”\n\nAmbele enunțuri prezintă evenimente trecute. Reformularea elimină marca regională a auxiliarului, nu schimbă ordinea evenimentelor.\n:::\n\nNu identifica forma numai după litere. În **O văd**, **o** este pronume; în **o carte**, este articol nehotărât. În **o venit**, poziția înaintea participiului și sensul enunțului susțin analiza ca auxiliar regional.\n\n## 3. Forme regionale de conjunctiv\n\nFormele **să deie** și **să steie**, întâlnite în uz regional și popular, corespund formelor standard **să dea** și **să stea**. Ele sunt asociate, între altele, cu graiuri moldovenești, fără a constitui indicii geografice exclusive.\n\n| Formă regională sau populară | Reformulare standard |\n| --- | --- |\n| Vrea ca Maria **să deie** un răspuns. | Vrea ca Maria **să dea** un răspuns. |\n| Îi cere lui Ion **să steie** aici. | Îi cere lui Ion **să stea** aici. |\n\nSubordonarea și sensul construcției rămân aceleași. Nu interpreta terminația regională ca pe un mod verbal nou și nu o extinde automat la alte verbe.\n\nÎntr-un dialog literar, asemenea forme pot individualiza vocea personajului. Într-un raport redactat în româna standard contemporană, alegi **să dea**, respectiv **să stea**, dacă nu reproduci un citat.\n\n### Un alt caz de variație verbală: îs\n\nLa indicativ prezent, forma regională **îs** a verbului **a fi** apare, între altele, în graiuri moldovenești și transilvănene. Distribuția ei nu se limitează la o singură regiune.\n\n| Context regional | Echivalent standard | Persoana |\n| --- | --- | --- |\n| Eu **îs** acasă. | Eu **sunt** acasă. | I singular |\n| Ei **îs** acasă. | Ei **sunt** acasă. | a III-a plural |\n\nForma izolată **îs** nu distinge aceste două persoane. Într-un text, identifici subiectul exprimat sau îl recuperezi din context; reformularea păstrează prezentul și persoana astfel stabilită.\n\n## 4. Articolul genitival invariabil\n\nÎn unele graiuri, mai ales moldovenești, **a** poate apărea ca formă invariabilă a articolului genitival, numit și posesiv. În construcția standard corespunzătoare, articolul are formele **al, a, ai, ale** și se acordă cu termenul determinat, nu cu posesorul.\n\n:::example\n**Uz regional:** „Au venit doi prieteni **a fratelui meu**.”\n\n**Uz standard:** „Au venit doi prieteni **ai fratelui meu**.”\n\nÎn varianta standard, **ai** se acordă cu **prieteni**, masculin plural. Forma **fratelui** exprimă posesorul și nu stabilește acordul articolului.\n:::\n\nO formă identică nu dovedește însă existența regionalismului: în **o prietenă a fratelui meu**, articolul **a** este și forma cerută de acordul standard. Diferența devine vizibilă într-un context precum **doi prieteni a fratelui meu**.\n\n:::warning\nNu confunda articolul genitival invariabil din exemplul regional cu prepoziția **a** din **părerile a doi colegi**. A doua construcție este standard; nu o modifica mecanic în „părerile ai doi colegi”.\n:::\n\n### O altă construcție populară: dativul analitic cu la\n\nÎn vorbirea populară din mai multe regiuni, destinatarul poate fi introdus prin **la**, inclusiv înaintea unui nume propriu: **I-am dat la Ion o carte.** Într-o reformulare standard neutră, alegi **I-am dat lui Ion o carte.** Construcția are o răspândire mai largă decât un regionalism strict local și nu permite atribuirea vorbitorului unei singure arii.\n\nAici, **la Ion** indică persoana care primește cartea, iar pronumele **i-** reia același destinatar. În **Merg la Ion**, în schimb, **la Ion** indică destinația deplasării și este standard. Identifică raportul sintactic înainte de reformulare: înlocuirea automată a lui **la** cu **lui** ar produce o construcție greșită în al doilea exemplu.\n\n## 5. Păstrarea sau neutralizarea mărcii regionale\n\nAlegerea depinde de scopul textului:\n\n- Într-o **transcriere fidelă**, păstrezi formele relevante pentru vorbirea înregistrată și respecți convențiile declarate.\n- Într-un **dialog literar**, regionalismele pot construi o voce, solidaritate locală sau distanță față de vocea naratorului.\n- Într-o **reformulare informativă standard**, înlocuiești forma locală fără să modifici persoana, timpul, raporturile sintactice ori conținutul.\n\nRegionalismul nu exprimă singur ironie, lipsă de educație sau familiaritate. Aceste interpretări depind de relația dintre vorbitori, de comentariile naratorului și de contrastul cu restul textului. Nici acumularea artificială de forme din graiuri diferite nu garantează autenticitatea unei voci.\n\n:::example\n**Fragment de dialog literar construit pentru analiză:**\n\n— O venit Ion? întrebă Ana din prag.\n\n— O venit. I-am spus să steie aici până vin eu, răspunse fratele ei. Eu îs acasă toată seara.\n\n**Reformulare standard a replicilor:**\n\n— A venit Ion?\n\n— A venit. I-am spus să stea aici până vin eu. Eu sunt acasă toată seara.\n:::\n\nFormele **o venit**, **să steie** și **îs** construiesc împreună o voce cu trăsături compatibile cu uzul moldovenesc, fără să localizeze precis personajele. Repetarea auxiliarului regional în ambele replici sugerează un uz împărtășit; relația de familie este însă stabilită de intervenția naratorului, nu de formele gramaticale.\n\nReformularea păstrează întrebarea despre sosire, cererea de a rămâne și disponibilitatea vorbitorului pe durata serii. Se pierde o parte din caracterizarea locală a vocilor și din contrastul lor cu exprimarea standard a naratorului. Într-o transcriere fidelă a unor asemenea replici, păstrezi cele trei forme, repetiția și succesiunea intervențiilor, potrivit convențiilor declarate; nu adaugi alte regionalisme pentru a accentua artificial originea presupusă a vorbitorilor.\n\n## 6. Verificarea interpretării\n\n1. **Identifică funcția:** auxiliar, formă verbală, articol genitival sau construcție care exprimă destinatarul?\n2. **Verifică distribuția:** este o trăsătură regională, populară ori o formă standard cu frecvență locală ridicată?\n3. **Caută indicii convergente:** cine vorbește, cui și în ce tip de text?\n4. **Alege intervenția:** păstrezi marca pentru fidelitate sau o neutralizezi pentru registrul cerut?\n5. **Compară sensul:** reformularea trebuie să păstreze informația, chiar dacă pierde o parte din caracterizarea vocii.\n\nReține contrastele **o venit → a venit**, **să steie → să stea**, **prieteni a fratelui → prieteni ai fratelui**. Ele ilustrează trei mecanisme diferite, nu o regulă generală de înlocuire a tuturor formelor locale. Aplică aceeași verificare contextuală și pentru **îs → sunt**, respectiv **i-am dat la Ion → i-am dat lui Ion**.",[901],{"id":902,"name":903,"level":840,"language":9,"isCompleted":904,"completionPercentage":905,"totalExercises":41,"completedExercises":905},"01a1366b-7b7a-7090-ac6a-b832f54de837","Forme literare, istorice și regionale",false,0,"2026-10-13T17:59:36+00:00","2026-10-13T18:00:45+00:00",[],{"name":903,"slug":910,"language":9},"forme-literare-istorice-regionale-c2",[],{"id":902,"name":903,"slug":910,"language":9,"level":840,"introduction":913,"lessonCount":21,"totalExercises":41,"objectives":914,"prerequisites":918,"lessons":920},"Înveți să reconstruiești ordinea neutră a auxiliarului, apoi să interpretezi formele verbale istorice. Compari aceste mecanisme cu variația regională actuală, păstrând persoana și timpul atunci când reformulezi și motivând separat efectul de registru.",[915,916,917],"Reconstruiești grupurile verbale cu auxiliar postpus.","Interpretezi forme vechi fără să le aplici mecanic norma actuală.","Distingi uzul istoric, evocarea arhaizantă și variația regională.",[919],"Cunoști auxiliarele timpurilor compuse, conjunctivul și articolul genitival.",[921,936,946],{"id":853,"contentId":922,"slug":855,"title":854,"level":840,"summary":923,"order":11,"exercises":924},"pg_d658f71b-da93-4fe1-8194-f899ece04b75","Identifici auxiliarul postpus și refaci ordinea neutră păstrând pronumele, timpul și persoana.",[925,929,932],{"id":926,"title":927,"order":905,"type":928},"01a1366b-9b55-7108-a55f-ba478e58b397","Reconstruirea grupului verbal inversat","word_select",{"id":930,"title":931,"order":11,"type":928},"01a1366b-9b6c-78e7-be34-c99665184cbd","Inversiunea în context: lectură și efect stilistic",{"id":933,"title":934,"order":16,"type":935},"01a1366b-9b86-7011-9ffa-12fa38d3b07a","Construirea enunțului cu auxiliar postpus","sentence_builder",{"id":858,"contentId":937,"slug":860,"title":859,"level":840,"summary":938,"order":16,"exercises":939},"pg_e30ef5f4-7a6f-4b88-93ef-b9852787468e","Reconstruiești formele verbale vechi din subiect și context, separând uzul istoric de efectul arhaizant.",[940,943],{"id":941,"title":942,"order":905,"type":928},"01a1366b-934b-704f-aac0-730c1943e6e1","De la forma veche la lectura actuală",{"id":944,"title":945,"order":11,"type":928},"01a1366b-9360-7f6e-aa15-a9041b4c736d","Context istoric, registru și sens păstrat",{"id":868,"contentId":947,"slug":870,"title":869,"level":840,"summary":948,"order":21,"exercises":949},"pg_48870763-4f43-4509-8818-41ebda232542","Interpretezi auxiliarele și construcțiile regionale și le reformulezi standard păstrând sensul și participanții.",[950,953],{"id":951,"title":952,"order":905,"type":928},"01a1366b-acc8-7a6a-90e9-6fc457d52153","Forme regionale și echivalente standard",{"id":954,"title":955,"order":11,"type":928},"01a1366b-acde-7428-856e-20a6619e4204","Acord, funcție sintactică și voce regională",[957,963],{"@id":958,"@type":959,"id":951,"grammarPage":960,"title":952,"instructions":961,"displayOrder":905,"type":928,"questionCount":66,"blankCount":66,"isCompleted":904,"ogImageUrl":962},"\u002Fapi\u002Fgrammar_exercises\u002F01a1366b-acc8-7a6a-90e9-6fc457d52153","GrammarExercise","\u002Fapi\u002Fgrammar_pages\u002F01a1366b-7ec1-73eb-be8c-1db1b26d49dd","Alege varianta care respectă sensul, funcția gramaticală și registrul precizat în fiecare enunț.","\u002Fuploads\u002Fimages\u002Fgpimg_eaa0efa5-0ca7-4026-b24f-e17757be2879_hero.webp?v=1791914388",{"@id":964,"@type":959,"id":954,"grammarPage":960,"title":955,"instructions":965,"displayOrder":11,"type":928,"questionCount":66,"blankCount":66,"isCompleted":904,"ogImageUrl":966},"\u002Fapi\u002Fgrammar_exercises\u002F01a1366b-acde-7428-856e-20a6619e4204","Completează enunțurile ținând cont de acord, de funcția construcției și de scopul textului. Nu neutraliza formele standard sau citatele fidele.","\u002Fuploads\u002Fimages\u002Fgpimg_03e3d1eb-4548-4d6e-afe1-c7fe15b72067_hero.webp?v=1791914388",{"id":951,"grammarPage":960,"title":952,"instructions":961,"seoTitle":968,"seoDescription":969,"displayOrder":905,"type":928,"questions":970,"ogImageUrl":962},"Regionalisme: forme și echivalente standard","Exersează regionalismele morfosintactice prin enunțuri lacunare despre relatări, cereri și posesie, alegând forme standard și explicații contextuale.",[971],{"id":972,"sentenceTemplate":973,"displayOrder":905,"explanation":974,"exampleSentence":975,"blanks":976},"01a1366b-acc8-7d42-90e9-6fc459f4aecf","Într-o relatare standard, fără citat, «Vecina o închis poarta» devine «Vecina __1__ închis poarta».","Subiectul «vecina» este la persoana a III-a singular: auxiliarul standard este «a». «O» păstrează marca regională, iar «au» nu se acordă cu subiectul.","În procesul-verbal scriem: Paznicul a verificat intrarea.",[977],{"id":978,"blankNumber":11,"options":979},"01a1366b-acc8-7cbe-90e9-6fc459b275e8",[980,983,987],{"id":981,"optionText":982,"isCorrect":904,"displayOrder":905},"01a1366b-acc8-7bda-90e9-6fc457d8c250","au",{"id":984,"optionText":985,"isCorrect":986,"displayOrder":11},"01a1366b-acc8-7c2e-90e9-6fc4587673ff","a",true,{"id":988,"optionText":989,"isCorrect":904,"displayOrder":16},"01a1366b-acc8-7c7a-90e9-6fc458cfc762","o",{"html":991,"toc":992},"\u003Cp>Regionalismele morfosintactice pot indica o apartenență locală, pot caracteriza o voce sau pot crea apropiere între interlocutori. Pentru a le interpreta, urmărești atât forma gramaticală, cât și situația de comunicare; pentru a le reformula, separi sensul enunțului de efectul său regional.\u003C\u002Fp>\n\u003Ch2 id=\"forma-local-i-contextul-ei\">\u003Cspan class=\"section-number\" aria-hidden=\"true\">1.\u003C\u002Fspan>Forma locală și contextul ei\u003C\u002Fh2>\n\u003Cp>Un regionalism morfosintactic privește \u003Cstrong>forma unui cuvânt gramatical, flexiunea sau organizarea unei construcții\u003C\u002Fstrong>, nu doar vocabularul ori pronunțarea. De exemplu, în \u003Cstrong>El o venit\u003C\u002Fstrong>, forma \u003Cstrong>o\u003C\u002Fstrong> ocupă locul auxiliarului \u003Cstrong>a\u003C\u002Fstrong> din perfectul compus standard.\u003C\u002Fp>\n\u003Cp>Etichetele trebuie însă diferențiate:\u003C\u002Fp>\n\u003Cul>\n\u003Cli>\u003Cstrong>regional\u003C\u002Fstrong>: asociat cu anumite arii geografice;\u003C\u002Fli>\n\u003Cli>\u003Cstrong>popular\u003C\u002Fstrong>: întâlnit în vorbirea nesupravegheată, fără o delimitare geografică strictă;\u003C\u002Fli>\n\u003Cli>\u003Cstrong>standard\u003C\u002Fstrong>: acceptat în limba comună normată, chiar dacă frecvența sa diferă regional.\u003C\u002Fli>\n\u003C\u002Ful>\n\u003Cp>Aceste proprietăți se pot suprapune. O formă poate fi regională și populară, iar o construcție standard poate avea o frecvență regională deosebită. Perfectul simplu, de exemplu, nu devine nestandard doar fiindcă apare frecvent în conversația din Oltenia.\u003C\u002Fp>\n\u003Cdiv class=\"grammar-callout grammar-callout--note\">\u003Cp>Un singur regionalism nu permite localizarea sigură a vorbitorului. Mobilitatea, contactul dintre graiuri și imitarea unor voci locale complică interpretarea. Contează ansamblul trăsăturilor și contextul.\u003C\u002Fp>\n\u003C\u002Fdiv>\n\u003Ch2 id=\"auxiliare-regionale-la-perfectul-compus\">\u003Cspan class=\"section-number\" aria-hidden=\"true\">2.\u003C\u002Fspan>Auxiliare regionale la perfectul compus\u003C\u002Fh2>\n\u003Cp>În unele graiuri, inclusiv în arii transilvănene și moldovenești, întâlnești auxiliare precum \u003Cstrong>o\u003C\u002Fstrong> și \u003Cstrong>or\u003C\u002Fstrong>. Distribuția lor nu este identică peste tot. Tabelul prezintă forme atestate în uz regional, nu o paradigmă obligatorie pentru o regiune întreagă.\u003C\u002Fp>\n\u003Ctable>\n\u003Cthead>\n\u003Ctr>\n\u003Cth>Context regional\u003C\u002Fth>\n\u003Cth>Echivalent standard\u003C\u002Fth>\n\u003Cth>Ce identifici\u003C\u002Fth>\n\u003C\u002Ftr>\n\u003C\u002Fthead>\n\u003Ctbody>\u003Ctr>\n\u003Ctd>El \u003Cstrong>o venit\u003C\u002Fstrong> ieri.\u003C\u002Ftd>\n\u003Ctd>El \u003Cstrong>a venit\u003C\u002Fstrong> ieri.\u003C\u002Ftd>\n\u003Ctd>Auxiliar regional la persoana a III-a singular\u003C\u002Ftd>\n\u003C\u002Ftr>\n\u003Ctr>\n\u003Ctd>Ei \u003Cstrong>or venit\u003C\u002Fstrong> ieri.\u003C\u002Ftd>\n\u003Ctd>Ei \u003Cstrong>au venit\u003C\u002Fstrong> ieri.\u003C\u002Ftd>\n\u003Ctd>Auxiliar regional la persoana a III-a plural\u003C\u002Ftd>\n\u003C\u002Ftr>\n\u003C\u002Ftbody>\u003C\u002Ftable>\n\u003Cp>Contrastul urmărit aici privește persoana a III-a. La persoanele I și a II-a poți întâlni forme identice cu cele standard: \u003Cstrong>eu am venit, tu ai venit, noi am venit, voi ați venit\u003C\u002Fstrong>. Acestea nu constituie, singure, mărci regionale; tabelul nu descrie toate variantele locale ale paradigmei.\u003C\u002Fp>\n\u003Cp>Participiul \u003Cstrong>venit\u003C\u002Fstrong> și valoarea temporală se păstrează. În aceste exemple, regionalismul se află în auxiliar, nu într-un timp verbal diferit.\u003C\u002Fp>\n\u003Cdiv class=\"grammar-callout grammar-callout--example\">\u003Cp>\u003Cstrong>Relatare cu marcă regională:\u003C\u002Fstrong> „El \u003Cstrong>o venit\u003C\u002Fstrong> ieri, dar n-\u003Cstrong>o stat\u003C\u002Fstrong> mult.”\u003C\u002Fp>\n\u003Cp>\u003Cstrong>Reformulare standard:\u003C\u002Fstrong> „El \u003Cstrong>a venit\u003C\u002Fstrong> ieri, dar n-\u003Cstrong>a stat\u003C\u002Fstrong> mult.”\u003C\u002Fp>\n\u003Cp>Ambele enunțuri prezintă evenimente trecute. Reformularea elimină marca regională a auxiliarului, nu schimbă ordinea evenimentelor.\u003C\u002Fp>\n\u003C\u002Fdiv>\n\u003Cp>Nu identifica forma numai după litere. În \u003Cstrong>O văd\u003C\u002Fstrong>, \u003Cstrong>o\u003C\u002Fstrong> este pronume; în \u003Cstrong>o carte\u003C\u002Fstrong>, este articol nehotărât. În \u003Cstrong>o venit\u003C\u002Fstrong>, poziția înaintea participiului și sensul enunțului susțin analiza ca auxiliar regional.\u003C\u002Fp>\n\u003Ch2 id=\"forme-regionale-de-conjunctiv\">\u003Cspan class=\"section-number\" aria-hidden=\"true\">3.\u003C\u002Fspan>Forme regionale de conjunctiv\u003C\u002Fh2>\n\u003Cp>Formele \u003Cstrong>să deie\u003C\u002Fstrong> și \u003Cstrong>să steie\u003C\u002Fstrong>, întâlnite în uz regional și popular, corespund formelor standard \u003Cstrong>să dea\u003C\u002Fstrong> și \u003Cstrong>să stea\u003C\u002Fstrong>. Ele sunt asociate, între altele, cu graiuri moldovenești, fără a constitui indicii geografice exclusive.\u003C\u002Fp>\n\u003Ctable>\n\u003Cthead>\n\u003Ctr>\n\u003Cth>Formă regională sau populară\u003C\u002Fth>\n\u003Cth>Reformulare standard\u003C\u002Fth>\n\u003C\u002Ftr>\n\u003C\u002Fthead>\n\u003Ctbody>\u003Ctr>\n\u003Ctd>Vrea ca Maria \u003Cstrong>să deie\u003C\u002Fstrong> un răspuns.\u003C\u002Ftd>\n\u003Ctd>Vrea ca Maria \u003Cstrong>să dea\u003C\u002Fstrong> un răspuns.\u003C\u002Ftd>\n\u003C\u002Ftr>\n\u003Ctr>\n\u003Ctd>Îi cere lui Ion \u003Cstrong>să steie\u003C\u002Fstrong> aici.\u003C\u002Ftd>\n\u003Ctd>Îi cere lui Ion \u003Cstrong>să stea\u003C\u002Fstrong> aici.\u003C\u002Ftd>\n\u003C\u002Ftr>\n\u003C\u002Ftbody>\u003C\u002Ftable>\n\u003Cp>Subordonarea și sensul construcției rămân aceleași. Nu interpreta terminația regională ca pe un mod verbal nou și nu o extinde automat la alte verbe.\u003C\u002Fp>\n\u003Cp>Într-un dialog literar, asemenea forme pot individualiza vocea personajului. Într-un raport redactat în româna standard contemporană, alegi \u003Cstrong>să dea\u003C\u002Fstrong>, respectiv \u003Cstrong>să stea\u003C\u002Fstrong>, dacă nu reproduci un citat.\u003C\u002Fp>\n\u003Ch3 id=\"un-alt-caz-de-variaie-verbal-s\">\u003Cspan class=\"section-number\" aria-hidden=\"true\">3.1\u003C\u002Fspan>Un alt caz de variație verbală: îs\u003C\u002Fh3>\n\u003Cp>La indicativ prezent, forma regională \u003Cstrong>îs\u003C\u002Fstrong> a verbului \u003Cstrong>a fi\u003C\u002Fstrong> apare, între altele, în graiuri moldovenești și transilvănene. Distribuția ei nu se limitează la o singură regiune.\u003C\u002Fp>\n\u003Ctable>\n\u003Cthead>\n\u003Ctr>\n\u003Cth>Context regional\u003C\u002Fth>\n\u003Cth>Echivalent standard\u003C\u002Fth>\n\u003Cth>Persoana\u003C\u002Fth>\n\u003C\u002Ftr>\n\u003C\u002Fthead>\n\u003Ctbody>\u003Ctr>\n\u003Ctd>Eu \u003Cstrong>îs\u003C\u002Fstrong> acasă.\u003C\u002Ftd>\n\u003Ctd>Eu \u003Cstrong>sunt\u003C\u002Fstrong> acasă.\u003C\u002Ftd>\n\u003Ctd>I singular\u003C\u002Ftd>\n\u003C\u002Ftr>\n\u003Ctr>\n\u003Ctd>Ei \u003Cstrong>îs\u003C\u002Fstrong> acasă.\u003C\u002Ftd>\n\u003Ctd>Ei \u003Cstrong>sunt\u003C\u002Fstrong> acasă.\u003C\u002Ftd>\n\u003Ctd>a III-a plural\u003C\u002Ftd>\n\u003C\u002Ftr>\n\u003C\u002Ftbody>\u003C\u002Ftable>\n\u003Cp>Forma izolată \u003Cstrong>îs\u003C\u002Fstrong> nu distinge aceste două persoane. Într-un text, identifici subiectul exprimat sau îl recuperezi din context; reformularea păstrează prezentul și persoana astfel stabilită.\u003C\u002Fp>\n\u003Ch2 id=\"articolul-genitival-invariabil\">\u003Cspan class=\"section-number\" aria-hidden=\"true\">4.\u003C\u002Fspan>Articolul genitival invariabil\u003C\u002Fh2>\n\u003Cp>În unele graiuri, mai ales moldovenești, \u003Cstrong>a\u003C\u002Fstrong> poate apărea ca formă invariabilă a articolului genitival, numit și posesiv. În construcția standard corespunzătoare, articolul are formele \u003Cstrong>al, a, ai, ale\u003C\u002Fstrong> și se acordă cu termenul determinat, nu cu posesorul.\u003C\u002Fp>\n\u003Cdiv class=\"grammar-callout grammar-callout--example\">\u003Cp>\u003Cstrong>Uz regional:\u003C\u002Fstrong> „Au venit doi prieteni \u003Cstrong>a fratelui meu\u003C\u002Fstrong>.”\u003C\u002Fp>\n\u003Cp>\u003Cstrong>Uz standard:\u003C\u002Fstrong> „Au venit doi prieteni \u003Cstrong>ai fratelui meu\u003C\u002Fstrong>.”\u003C\u002Fp>\n\u003Cp>În varianta standard, \u003Cstrong>ai\u003C\u002Fstrong> se acordă cu \u003Cstrong>prieteni\u003C\u002Fstrong>, masculin plural. Forma \u003Cstrong>fratelui\u003C\u002Fstrong> exprimă posesorul și nu stabilește acordul articolului.\u003C\u002Fp>\n\u003C\u002Fdiv>\n\u003Cp>O formă identică nu dovedește însă existența regionalismului: în \u003Cstrong>o prietenă a fratelui meu\u003C\u002Fstrong>, articolul \u003Cstrong>a\u003C\u002Fstrong> este și forma cerută de acordul standard. Diferența devine vizibilă într-un context precum \u003Cstrong>doi prieteni a fratelui meu\u003C\u002Fstrong>.\u003C\u002Fp>\n\u003Cdiv class=\"grammar-callout grammar-callout--warning\">\u003Cp>Nu confunda articolul genitival invariabil din exemplul regional cu prepoziția \u003Cstrong>a\u003C\u002Fstrong> din \u003Cstrong>părerile a doi colegi\u003C\u002Fstrong>. A doua construcție este standard; nu o modifica mecanic în „părerile ai doi colegi”.\u003C\u002Fp>\n\u003C\u002Fdiv>\n\u003Ch3 id=\"o-alt-construcie-popular-dativul-analitic-cu-la\">\u003Cspan class=\"section-number\" aria-hidden=\"true\">4.1\u003C\u002Fspan>O altă construcție populară: dativul analitic cu la\u003C\u002Fh3>\n\u003Cp>În vorbirea populară din mai multe regiuni, destinatarul poate fi introdus prin \u003Cstrong>la\u003C\u002Fstrong>, inclusiv înaintea unui nume propriu: \u003Cstrong>I-am dat la Ion o carte.\u003C\u002Fstrong> Într-o reformulare standard neutră, alegi \u003Cstrong>I-am dat lui Ion o carte.\u003C\u002Fstrong> Construcția are o răspândire mai largă decât un regionalism strict local și nu permite atribuirea vorbitorului unei singure arii.\u003C\u002Fp>\n\u003Cp>Aici, \u003Cstrong>la Ion\u003C\u002Fstrong> indică persoana care primește cartea, iar pronumele \u003Cstrong>i-\u003C\u002Fstrong> reia același destinatar. În \u003Cstrong>Merg la Ion\u003C\u002Fstrong>, în schimb, \u003Cstrong>la Ion\u003C\u002Fstrong> indică destinația deplasării și este standard. Identifică raportul sintactic înainte de reformulare: înlocuirea automată a lui \u003Cstrong>la\u003C\u002Fstrong> cu \u003Cstrong>lui\u003C\u002Fstrong> ar produce o construcție greșită în al doilea exemplu.\u003C\u002Fp>\n\u003Ch2 id=\"pstrarea-sau-neutralizarea-mrcii-regionale\">\u003Cspan class=\"section-number\" aria-hidden=\"true\">5.\u003C\u002Fspan>Păstrarea sau neutralizarea mărcii regionale\u003C\u002Fh2>\n\u003Cp>Alegerea depinde de scopul textului:\u003C\u002Fp>\n\u003Cul>\n\u003Cli>Într-o \u003Cstrong>transcriere fidelă\u003C\u002Fstrong>, păstrezi formele relevante pentru vorbirea înregistrată și respecți convențiile declarate.\u003C\u002Fli>\n\u003Cli>Într-un \u003Cstrong>dialog literar\u003C\u002Fstrong>, regionalismele pot construi o voce, solidaritate locală sau distanță față de vocea naratorului.\u003C\u002Fli>\n\u003Cli>Într-o \u003Cstrong>reformulare informativă standard\u003C\u002Fstrong>, înlocuiești forma locală fără să modifici persoana, timpul, raporturile sintactice ori conținutul.\u003C\u002Fli>\n\u003C\u002Ful>\n\u003Cp>Regionalismul nu exprimă singur ironie, lipsă de educație sau familiaritate. Aceste interpretări depind de relația dintre vorbitori, de comentariile naratorului și de contrastul cu restul textului. Nici acumularea artificială de forme din graiuri diferite nu garantează autenticitatea unei voci.\u003C\u002Fp>\n\u003Cdiv class=\"grammar-callout grammar-callout--example\">\u003Cp>\u003Cstrong>Fragment de dialog literar construit pentru analiză:\u003C\u002Fstrong>\u003C\u002Fp>\n\u003Cp>— O venit Ion? întrebă Ana din prag.\u003C\u002Fp>\n\u003Cp>— O venit. I-am spus să steie aici până vin eu, răspunse fratele ei. Eu îs acasă toată seara.\u003C\u002Fp>\n\u003Cp>\u003Cstrong>Reformulare standard a replicilor:\u003C\u002Fstrong>\u003C\u002Fp>\n\u003Cp>— A venit Ion?\u003C\u002Fp>\n\u003Cp>— A venit. I-am spus să stea aici până vin eu. Eu sunt acasă toată seara.\u003C\u002Fp>\n\u003C\u002Fdiv>\n\u003Cp>Formele \u003Cstrong>o venit\u003C\u002Fstrong>, \u003Cstrong>să steie\u003C\u002Fstrong> și \u003Cstrong>îs\u003C\u002Fstrong> construiesc împreună o voce cu trăsături compatibile cu uzul moldovenesc, fără să localizeze precis personajele. Repetarea auxiliarului regional în ambele replici sugerează un uz împărtășit; relația de familie este însă stabilită de intervenția naratorului, nu de formele gramaticale.\u003C\u002Fp>\n\u003Cp>Reformularea păstrează întrebarea despre sosire, cererea de a rămâne și disponibilitatea vorbitorului pe durata serii. Se pierde o parte din caracterizarea locală a vocilor și din contrastul lor cu exprimarea standard a naratorului. Într-o transcriere fidelă a unor asemenea replici, păstrezi cele trei forme, repetiția și succesiunea intervențiilor, potrivit convențiilor declarate; nu adaugi alte regionalisme pentru a accentua artificial originea presupusă a vorbitorilor.\u003C\u002Fp>\n\u003Ch2 id=\"verificarea-interpretrii\">\u003Cspan class=\"section-number\" aria-hidden=\"true\">6.\u003C\u002Fspan>Verificarea interpretării\u003C\u002Fh2>\n\u003Col>\n\u003Cli>\u003Cstrong>Identifică funcția:\u003C\u002Fstrong> auxiliar, formă verbală, articol genitival sau construcție care exprimă destinatarul?\u003C\u002Fli>\n\u003Cli>\u003Cstrong>Verifică distribuția:\u003C\u002Fstrong> este o trăsătură regională, populară ori o formă standard cu frecvență locală ridicată?\u003C\u002Fli>\n\u003Cli>\u003Cstrong>Caută indicii convergente:\u003C\u002Fstrong> cine vorbește, cui și în ce tip de text?\u003C\u002Fli>\n\u003Cli>\u003Cstrong>Alege intervenția:\u003C\u002Fstrong> păstrezi marca pentru fidelitate sau o neutralizezi pentru registrul cerut?\u003C\u002Fli>\n\u003Cli>\u003Cstrong>Compară sensul:\u003C\u002Fstrong> reformularea trebuie să păstreze informația, chiar dacă pierde o parte din caracterizarea vocii.\u003C\u002Fli>\n\u003C\u002Fol>\n\u003Cp>Reține contrastele \u003Cstrong>o venit → a venit\u003C\u002Fstrong>, \u003Cstrong>să steie → să stea\u003C\u002Fstrong>, \u003Cstrong>prieteni a fratelui → prieteni ai fratelui\u003C\u002Fstrong>. Ele ilustrează trei mecanisme diferite, nu o regulă generală de înlocuire a tuturor formelor locale. Aplică aceeași verificare contextuală și pentru \u003Cstrong>îs → sunt\u003C\u002Fstrong>, respectiv \u003Cstrong>i-am dat la Ion → i-am dat lui Ion\u003C\u002Fstrong>.\u003C\u002Fp>\n",[993,997,1001,1005,1009,1013,1017,1021],{"id":994,"text":995,"depth":16,"number":996},"forma-local-i-contextul-ei","Forma locală și contextul ei","1",{"id":998,"text":999,"depth":16,"number":1000},"auxiliare-regionale-la-perfectul-compus","Auxiliare regionale la perfectul compus","2",{"id":1002,"text":1003,"depth":16,"number":1004},"forme-regionale-de-conjunctiv","Forme regionale de conjunctiv","3",{"id":1006,"text":1007,"depth":21,"number":1008},"un-alt-caz-de-variaie-verbal-s","Un alt caz de variație verbală: îs","3.1",{"id":1010,"text":1011,"depth":16,"number":1012},"articolul-genitival-invariabil","Articolul genitival invariabil","4",{"id":1014,"text":1015,"depth":21,"number":1016},"o-alt-construcie-popular-dativul-analitic-cu-la","O altă construcție populară: dativul analitic cu la","4.1",{"id":1018,"text":1019,"depth":16,"number":1020},"pstrarea-sau-neutralizarea-mrcii-regionale","Păstrarea sau neutralizarea mărcii regionale","5",{"id":1022,"text":1023,"depth":16,"number":1024},"verificarea-interpretrii","Verificarea interpretării","6"]