Conectori argumentativi în registrul academic.

1.Relația dintre argumente

Într-un text academic, conectorii argumentativi arată cum susții o teză, cum limitezi o afirmație și cum ajungi la o concluzie. Alegerea lor trebuie să reflecte relația reală dintre idei, nu doar dorința de a varia exprimarea.

Prin conectori înțelegem aici atât conjuncții, cât și adverbe sau expresii care leagă etapele unui raționament. Vei urmări trei obiective:

• să distingi completarea unui argument de întărirea lui;
• să formulezi concesii fără să abandonezi teza susținută;
• să calibrezi concluzia în funcție de dovezi și de limitele cercetării.

2.Funcțiile conectorilor

Funcție argumentativă	Conectori și expresii	Ce semnalează
Adăugare	de asemenea, în plus	Un argument sau un aspect suplimentar
Întărire	mai mult decât atât, cu atât mai mult cu cât	O susținere suplimentară, prezentată ca mai puternică
Justificare	întrucât, dat fiind că	Motivul pentru care o afirmație este susținută
Concesie	deși, chiar dacă, cu toate acestea	O dificultate care nu anulează afirmația principală
Consecință sau concluzie	în consecință, prin urmare	Un rezultat ori o deducție din cele prezentate
Restrângerea valabilității	în măsura în care, cu condiția să	Limita sau condiția în care se susține afirmația

Aceste expresii nu sunt interschimbabile mecanic. Unele introduc o propoziție dependentă, iar altele leagă enunțuri autonome. În plus, aceeași expresie poate primi nuanțe diferite în funcție de context.

3.Adăugarea și ierarhizarea argumentelor

De asemenea adaugă un element fără să îl prezinte obligatoriu ca mai important. Mai mult decât atât anunță o întărire: argumentul următor depășește un prim nivel de susținere.

În primul exemplu, avantajele sunt prezentate alături. În al doilea, autorul acordă o greutate mai mare capacității de a identifica erori.

Construcția cu atât mai mult cu cât introduce un motiv suplimentar care întărește afirmația precedentă:

Pentru argumente complementare, poți folosi perechea pe de o parte… pe de altă parte…. Ea nu presupune întotdeauna opoziție:

„Studiul este relevant: pe de o parte, oferă date noi; pe de altă parte, propune o metodă ușor de reprodus.”

4.Concesia și limitele unei afirmații

Prin concesie, recunoști o dificultate, dar arăți că aceasta nu anulează ideea principală. Deși prezintă de regulă un fapt admis; chiar dacă poate introduce și o situație ipotetică.

În primul și al treilea exemplu, dimensiunea eșantionului este o limită recunoscută. În al doilea, confirmarea este doar presupusă.

Restrângerea valabilității are alt rol: precizează când sau în ce limite accepți afirmația.

• În măsura în care poate exprima o condiție sau gradul în care este valabilă o afirmație: „Comparația este relevantă în măsura în care grupurile au caracteristici similare.”
• Cu condiția să formulează explicit o condiție și cere conjunctivul: „Rezultatele pot fi comparate cu condiția să fie utilizate aceleași criterii.”

5.Justificarea și concluzia proporțională cu dovezile

Întrucât și dat fiind că introduc justificarea. Prin urmare prezintă o concluzie sprijinită pe ceea ce precedă.

Conectorul nu dovedește însă concluzia. Verifică dacă aceasta depășește informația disponibilă:

„Participanții care citesc mai mult au obținut scoruri mai mari. Prin urmare, lectura este cauza scorurilor mai mari.”

Această concluzie nu este justificată numai de asocierea observată. O formulare prudentă ar fi:

„Participanții care citesc mai mult au obținut scoruri mai mari. Prin urmare, datele indică o asociere între timpul dedicat lecturii și scorurile obținute, fără a demonstra o relație cauzală.”

În concluzie poate introduce sinteza unei discuții întregi; prin urmare evidențiază mai direct pasul de deducție. Uneori ambele sunt posibile, dar perspectiva asupra enunțului diferă.

6.Integrarea în frază și verificarea finală

Când introduc o propoziție dependentă, deși și întrucât nu se despart prin virgulă de propoziția pe care o introduc:

• Corect: „Deși eșantionul este mic, analiza rămâne utilă.”
• Incorect: „Deși, eșantionul este mic, analiza rămâne utilă.”

La începutul unui enunț, expresii precum cu toate acestea și prin urmare, folosite pentru legătura cu ideea anterioară, pot fi delimitate prin virgulă, ca în exemplele de mai sus. Nu aplica însă automat aceeași punctuație tuturor conectorilor, indiferent de poziție și de integrarea lor în frază.

Înainte să închei un paragraf, verifică:

1. Relația: adaugi, justifici, admiți o limită sau deduci?
2. Forța argumentului: următoarea idee este doar suplimentară sau este prezentată ca mai puternică?
3. Valabilitatea: afirmația are nevoie de o condiție explicită?
4. Concluzia: rezultă din dovezi sau afirmă mai mult decât permit acestea?
5. Forma: conectorul se integrează corect în frază și nu dublează inutil altă expresie?