Pronumele reflexive accentuate și neaccentuate
Învață formele accentuate și neaccentuate ale pronumelor reflexive, folosirea lor în acuzativ și dativ, accentuarea și scrierea corectă cu cratimă.
Când folosim pronumele reflexive
Pronumele reflexive leagă acțiunea de subiect: persoana face ceva care o privește tot pe ea. Vei învăța să alegi formele de acuzativ și de dativ, să folosești formele accentuate pentru contrast și să scrii corect formele scurte.
Ana se privește în oglindă. → Ana privește propria imagine.
Ana își cumpără o carte. → Ana cumpără cartea pentru ea.
Formele neaccentuate stau lângă verb și nu exprimă singure un contrast. Formele accentuate, precum sine și sieși, pot evidenția persoana sau pot apărea după o prepoziție.
Formele neaccentuate
Alegerea formei depinde de persoana și numărul subiectului. Compară două situații clare:
- Acuzativ: persoana privește propria imagine — „Eu mă privesc.”
- Dativ: persoana cumpără ceva pentru ea — „Eu îmi cumpăr o carte.”
| Subiect | Acuzativ | Exemplu | Dativ | Exemplu |
|---|---|---|---|---|
| eu | mă | Mă privesc. | îmi, mi- | Îmi cumpăr o carte. |
| tu | te | Te privești. | îți, ți- | Îți cumperi o carte. |
| el, ea | se | Se privește. | își, și- | Își cumpără o carte. |
| noi | ne | Ne pregătim de plecare. | ne | Ne cumpărăm câte o carte. |
| voi | vă | Vă pregătiți de plecare. | vă | Vă cumpărați câte o carte. |
| ei, ele | se | Se spală pe mâini. | își, și- | Își cumpără câte o carte. |
La plural, contextul arată dacă sensul este reflexiv sau reciproc. În „Se spală pe mâini”, fiecare persoană se spală pe sine. În „Ne salutăm”, sensul obișnuit este reciproc: ne salutăm unii pe alții. În „Se privesc unul pe altul”, expresia unul pe altul precizează sensul reciproc.
La persoanele I și a II-a, formele sunt aceleași ca la pronumele personale. Au valoare reflexivă când trimit la subiect:
Eu mă văd în oglindă. → mă are valoare reflexivă: eu mă văd pe mine.
Ana mă vede. → mă este pronume personal: Ana vede altă persoană.
La persoana a III-a, se și își sunt forme reflexive atât la singular, cât și la plural. Nu se schimbă după gen.
Formele accentuate
Formele accentuate sunt utile când vrei să arăți clar despre cine este vorba sau să creezi un contrast.
| Persoană | Acuzativ cu valoare reflexivă | Dativ cu valoare reflexivă |
|---|---|---|
| eu | mine | mie |
| tu | tine | ție |
| el, ea | sine | sieși |
| noi | noi | nouă |
| voi | voi | vouă |
| ei, ele | sine | sieși |
Și aici, persoanele I și a II-a folosesc formele pronumelui personal. Sine și sieși sunt formele proprii reflexivului la persoana a III-a. Există și forma de dativ sie, mai rară.
În exemplele următoare, forma accentuată întărește forma neaccentuată; nu o înlocuiește:
Eu mă critic pe mine, nu pe tine.
Tu îți acorzi ție prea puțin timp.
După greșeală, Radu se învinovățește pe sine, nu pe colegi.
Ea își acordă sieși o pauză, nu și celorlalți.
Sieși este mai frecvent în exprimarea îngrijită sau în contraste explicite. În conversație, de obicei este suficient „Ea își acordă o pauză”. Nu adăuga o formă accentuată în fiecare propoziție.
Quick check
Try one question now.
Check your answer when you are ready. No sign-in needed.
Sine după prepoziții
Forma sine apare după prepoziții precum pe, la, despre, cu și pentru. Ea trimite la subiect, indiferent de genul sau numărul acestuia.
Maria vorbește despre sine.
Andrei are încredere în sine.
Ei au păstrat vestea pentru sine.
În aceste construcții prepoziționale, nu adaugi automat se sau își. Spui „Maria vorbește despre sine”, nu „Maria se vorbește despre sine”.
Compară referința în următoarele exemple:
- Maria vorbește despre sine. → Vorbește despre propria persoană.
- Maria vorbește despre ea. → În româna curentă, formularea este ambiguă: poate vorbi despre Maria sau despre altă persoană, de exemplu colega ei. Contextul clarifică referința.
- Maria vorbește despre ea însăși. → Formularea clarifică faptul că Maria vorbește despre propria persoană, la fel ca „despre sine”.
Formele de întărire, precum însumi, însăți, însuși, însăși, evidențiază persoana. Ele se acordă cu persoana și genul: eu însumi (masculin), tu însăți (feminin), el însuși, ea însăși. Când însoțesc un pronume, ca în aceste exemple, se numesc adjective pronominale de întărire; folosirea lor singure, ca pronume de întărire, este rară.
Poziția și cratima
Formele neaccentuate apar, de regulă, înaintea verbului. La perfectul compus, ele se leagă prin cratimă de auxiliar. La imperativul afirmativ, stau după verb.
| Construcție | Acuzativ | Dativ |
|---|---|---|
| prezent | Mă privesc în oglindă. | Îmi cumpăr o carte. |
| perfect compus | M-am privit în oglindă. | Mi-am cumpărat o carte. |
| conjunctiv prezent | Vreau să mă privesc în oglindă. | Vreau să îmi cumpăr o carte. |
| imperativ afirmativ | Privește-te în oglindă! | Cumpără-ți o carte! |
| imperativ negativ | Nu te privi în oglindă! | Nu îți cumpăra cartea aceea! |
Sunt corecte și variantele să-mi cumpăr și nu-ți cumpăra. La persoana a III-a, compară se privește → s-a privit și își cumpără → și-a cumpărat.
Nu confunda acuzativul cu dativul:
Se spală. → Acțiunea privește propria persoană.
Își spală mâinile. → Spală propriile mâini; își arată aici cui îi aparțin.
Se spală pe mâini. → Variantă standard foarte frecventă pentru aceeași acțiune, cu se în acuzativ și prepoziția pe.
Pentru acest ultim sens, nu spune „Se spală mâinile”.
Ce să reții
Nu toate verbele cu forme reflexive exprimă literal o acțiune făcută asupra propriei persoane. În a se teme și a-și aminti, forma reflexivă face parte din construcția verbului: „Mă tem de câini”; „Îmi amintesc adresa”. Învață aceste verbe împreună cu forma lor reflexivă.
Se apare și în construcții pasive sau impersonale. Compară:
- Ana se privește în oglindă. → Sens reflexiv: Ana face acțiunea asupra propriei persoane.
- Se vând case. → Sens pasiv: casele sunt vândute; nu precizăm cine le vinde. Verbul se acordă cu subiectul: „Se vinde o casă” / „Se vând case”.
- Aici se vorbește română. → Sens impersonal: oamenii vorbesc română aici, fără să precizăm cine. Verbul este la persoana a III-a singular.
În ultimele două exemple, se nu arată o acțiune făcută asupra propriei persoane.
Când alegi un pronume reflexiv:
- Identifică subiectul și persoana lui.
- Verifică dacă verbul cere o formă de acuzativ sau de dativ.
- Folosește forma neaccentuată potrivită: mă, te, se, ne, vă sau îmi, îți, își, ne, vă.
- Adaugă o formă accentuată dacă ai nevoie de contrast; după prepoziții, alege forma cerută de construcție.
- Verifică poziția și cratima: m-am, și-a, privește-te.
You reached the end
You reached the endNow make it stick.
Save your progress, or start the exercises. Practice with detailed feedback after you submit, or save your progress and come back.
Was this lesson helpful?
Last updated October 13, 2026